LICEUL CU PROGRAM SPORTIV - Piatra Neamţ

PPN | ISJ | MEN
subglobal1 link | subglobal1 link | subglobal1 link | subglobal1 link | subglobal1 link | subglobal1 link | subglobal1 link
subglobal2 link | subglobal2 link | subglobal2 link | subglobal2 link | subglobal2 link | subglobal2 link | subglobal2 link
subglobal3 link | subglobal3 link | subglobal3 link | subglobal3 link | subglobal3 link | subglobal3 link | subglobal3 link
subglobal4 link | subglobal4 link | subglobal4 link | subglobal4 link | subglobal4 link | subglobal4 link | subglobal4 link
subglobal5 link | subglobal5 link | subglobal5 link | subglobal5 link | subglobal5 link | subglobal5 link | subglobal5 link
subglobal6 link | subglobal6 link | subglobal6 link | subglobal6 link | subglobal6 link | subglobal6 link | subglobal6 link
subglobal7 link | subglobal7 link | subglobal7 link | subglobal7 link | subglobal7 link | subglobal7 link | subglobal7 link
subglobal8 link | subglobal8 link | subglobal8 link | subglobal8 link | subglobal8 link | subglobal8 link | subglobal8 link

Comenius

small logo

''Young Pages'' Magazine - Partener Countries

Lithuania

Official Webpage

 

Nr.1 – Locuri de interes

VILNIUS, ORAŞUL MINUNILOR


Urmează-mă, cititorule, în oraşul care îţi deschide ochii devreme, stinge luminile, se întinde puţin şi începe o nouă zi.
Când vremea e frumoasă, mame şi copii, tineri, bătrâni sau muncitori în pauza de masă, se relaxează pe iarba din parcuri. Privind în zare, vezi cele 3 cruci şi turnul castelului Gediminas. Te poţi plimba pe Strada Gediminas ascultând clopotele Catedralei. Duminica, străzile luxoase devin o mică  piaţă de unde poţi cumpăra suveniruri, bijuterii şi covrigi. Te poţi odihni pe băncile din Piaţa Savanoriai sau poţi admira frumuseţile oraşului, până la „Terasa de Vară”, unde au loc concerte magice.
Mergând spre Primărie te poţi opri la buticurile fascinante de pe Strada Didzioji.
Să nu uităm „Republica Uzupis”, o enclavă unde eşti întâmpinat cu un pahar de vin, ridicat în cinstea ta în cafenele.
Vilnius e gata de culcare, şi luminiţe încep să se aprindă, făcându-l să se oglindească în râul Neris. Aşa cum a spus Woody Allen despre New York, spunem şi noi despre Vilnius „Sunt la fel de romantic ca şi oraşul în care trăiesc”.
Dacă vizitaţi Lituania, nu evitaţi Muzeul Mării din oraşul Klaipeda, deschis în 1978 sau Muzeul Sportului din Kaunas, unde baschetul e rege.
Un alt loc de interes este Castelul Trakai, construit  în secolul al XV-lea, aşezat pe o insulă, în mijlocul unui lac.
„Parcul Europei” de lângă Vilnius, aproape de centrul geografic al Europei, se întinde pe 55 hectare şi este un muzeu cu peste 100 de sculpturi ale artiştilor din diferite ţări.
Nida este un loc minunat, un sat din apropierea oraşului Neriga, unde fiecare lituanian trebuie să fi fost măcar o dată. Muntele Urbo, o dună de 52 metri înălţime, îţi oferă o privelişte largă asupra Mării Baltice. Aici se găseşte şi Farul, construit în 1874.

Nr. 2 - Mâncarea tradiţională


Se spune că tradiţiile culinare lituaniene sunt cele mai cunoscute din Europa de Est. Nu e un secret că nouă ne place să mâncăm mult, şi că putem crea mâncăruri delicioase din ingrediente simple.
Iată câteva dintre mâncărurile noastre tradiţionale:
Cepelinai =zepelinii. Aceştia sunt un fel de găluşte mari făcute din cartofi, umplute cu carne tocată. Se servesc cu ciuperci şi smântână sau cu un sos ce conţine jumări de porc.
Juona duona (pâinea neagră de secară), probabil cea mai veche mâncare tradiţională lituaniană. Se poate servi şi ca aperitiv.
Supa de sfeclă. Este o supă rece, potrivită pentru vară. Se face din ouă fierte, bucăţi de sfeclă coaptă, castravete, mărar şi ceapă verde, dreasă cu kefir. Se poate servi cu garnitură de cartofi fierţi ori prăjiţi.
Clătite cu cartofi. Acestea sunt umplute cu carne tocată şi se servesc cu sos de smântână cu ciuperci. Sunt atât de bune încât uiţi că reprezintă o „bombă calorică”.
Turturelele. Se aseamănă cu sarmalele, dar se servesc cu legume proaspete sau cu piure de cartofi şi mult iubita smântână.
Supa de ciuperci. Este un fel de bază în alimentaţia zilnică. Se serveşte cu pâine de secară.
Brânza „Cottage”. Este un aperitiv delicios care se serveşte cu pâine neagră de secară sau chiar ca desert, cu gem de căpşuni.
Colţunaşi cu afine. Se servesc cu sos de smântână. Aceştia capătă culoarea afinelor şi amintesc de nasul pişcat de ger.
Gira. Este o băutură fermentată din pâine neagră de secară. Conţine 0,05-1,5% alcool şi e considerată o băutură uşoară, cu un conţinut ridicat de vitamina B.


Nr. 4 - Istoria noastră

Totul a început cu mulţi ani în urmă, când au apărut primii locuitori. În 1009 s-a întâmplat ceva interesant – poporul lituanian, care îşi apăra teritoriul şi credinţa, a ucis un biet călugăr durere pentru ei, sărbătoare pentru noi. Dar călugării nu au stat cu mâinile în sân, ci au menţionat fapta cea rea în Analele din Quedlinbur, unde numele „Lituania” a apărut pentru prima dată în scris.
Timpul a trecut şi Mindaugas, un conducător înnăscut, a reuşit să unească teritoriul pe care avea să-l conducă. Numele său a rămas scris „cu litere de aur” în Istoria Lituaniei.
Vremuri de glorie şi de iubire
Marele Ducat al Lituaniei a fost un stat feudal. Marele Duce Gediminas, care a condus între 1316 şi 1341, a extins teritoriul spre est şi a stabilit capitala Vilnius. După două războaie civile, Vytantas a devenit Mare Duce al Lituaniei, în 1392. Sub conducerea sa, Lituania a atins apogeul extinderii teritoriale, de la Marea Baltică la Marea Neagră, devenind în sec.al XV-lea, cea mai mare naţiune a Lituaniei.
Iubirea dintre Barbora Radvilaite, nobilă lituaniancă şi Zygimantes Augustus, Rege al Poloniei şi Duce de Lituania, este una dintre cele mai cunoscute poveşti din Istoria Lituaniei. În 1547, tinerii s-au căsătorit în secret. În 1548, Augustas a devenit rege moştenitor al Poloniei, iar Barbora, implicit, regină. Din nefericire, ea moare de boală în 1551. Augustas se recăsătoreşte, dar nu o va uita pe preaiubita lui Barbora până la sfârşitul vieţii.
Nimic nu e veşnic...
Lituania semnează Unirea de la Liublin, cu polonia, în 1569, iar noua organizaţie va fi condusă de Seimas, o adunare de nobili. S-a introdus dreptul de veto dar, uneori, cei care se opuneau legilor erau opriţi cu forţa.
Între 1795 şi 1915, Lituania a fost parte a Rusiei, fiind ştearsă de pe hartă. Sub dominaţia rusă, dreptul la tipărit a fost interzis. Aşa a luat naştere o organizaţie a contrabandei cu cărţi, la iniţiativa episcopului Motiejus Valancius.
Emilija Pliateryte, „Jeanne d’Arc” a Lituaniei, a fost una dintre conducătoarele luptei contra Rusiei ţariste, din 1831.
Bate vânt de...libertate?
Primul Război Mondial a atins Lituania în 1915. După ocuparea oraşului Vilnius de către nemţi, în sufletele tinerilor s-a aprins dorinţa de a lupta pentru independenţă, care a venit în cele din urmă, pe 16 februarie 1918. Aceasta a devenit Ziua Naţională a Lituaniei, care se sărbătoreşte în fiecare an.
Lupul, leul...şi iar lupul
Să menţii independenţa şi siguranţa ţării este o sarcină foarte grea.
Pe 23 august 1939, Lituania cade sub ocupaţie nazistă, fiind cedată apoi URSS-ului. În luna octombrie, aceştia acceptă o bază militară în Lituania, în schmbul Vilniusului. Aşa numitul tratat de „ajutor reciproc” a fost considerat încălcat de Lituania şi ţara a fost oficial ocupată.
Sovietizare. Exilări în Siberia. Teroare. Violenţă şi constrângere.
Pe 23 august 1989, Letonia, Lituania şi Estonia şi-au dat mâna pentru a forma un lanţ uman de la Vilnius la Talinn. Condamnau astfel, deciziile greşite şi arătau că nu şi-au uitat rădăcinile, identitatea naţională, ceea ce erau ele cu adevărat.
Lituanienii nu vor uita niciodată tragedia de pe 13 ianuarie 1991. Duminică însângerată. Sovieticii au ocupat Casa Presei, tancurile circulau liber pe stradă, „monştrii de oţel” înconjuraseră turnul de televiziune. Femei, tineri, toţi erau hotărâţi să-şi dea viaţa pentru eliberare. Lituania a fost luată din nou pentru jumătate de an.
Final fericit?
Cu ce să ne mândrim? Uniunea Europeană? NATO? A doua criză economică mondială? Poate emigrarea?
Să ne ridicăm din propria prăbuşire? Să luăm exemplul celor care au făcut totul pentru Patria Mamă.

Nr. 5 – Maeştri vechi si noi

Oraşul baroc şi alte perle:
Vilnius reprezintă limita nordică a stilului baroc, ce s-a răspândit în ţara noastră la începutul sec. Al XVII-lea. Acesta este caracterizat prin grandoare, lux şi dinamism.
Două exemple grăitoare ale barocului sunt Biserica Sf. Casimir şi Biserica Sf. Ioan, care se armonizează perfect cu celelalte clădiri ale Universităţii.
Şi stilul gotic îşi face simţită prezenţa în construcţia Bisericii Sf. Ana, de care suntem foarte mândri. Legenda spune că napoleon s-a îndrăgostit de această construcţie sfântă şi că şi-ar fi exprimat dorinţa de a o lua cu el la Paris, în palma mâinii sale.
Mikalojus Konstantinos (1875-1911), personalitate marcantă a culturii şi istoriei artei din Lituania şi din întreaga lume. Deşi perioada sa de creaţie a durat doar zece ani, acesta a compus în jur de 100 de piese muzicale şi a pictat peste 300 de tablouri. Konstantinos şi-a lăsat amprenta şi în literatură, iar dragostea lui pentru artă şi pentru soţia sa, Sofija, inspiră la visare şi la creaţie.
Arta modernă. Aceasta este o ţeavă. Poate o să vă placă sau nu. Este creaţia lui Jurgis Maciunas (1931-1978), care, paradoxal, este mai cunoscut în lume decât în Lituania. Este creatorul mişcării artistice experimentale numite „Fluxux”, care în limba latină înseamnă „instabil, încet şi gol”.
Viktoras Vizgurda (1904-1993), fost director al Uniunii Artiştilor Lituanieni a emigrat în SUA şi a început să picteze pe sticlă. A rămas cunoscut pentru peisaje, natură moartă, portrete şi autoportrete.
Jonas Mekas (1922), regizor, curator, critic de film, filosof, numit şi „Naşul” cinematografiei avangardiste. A scris şi proză şi poezie, opere ce au fost traduse în peste 12 limbi şi care fac parte din literatura clasică lituaniană.
În perioada lui creativă, Jonas Mekas a colaborat cu artişti renumiţi ca: Andy Warhol, Allen Ginsberg, Yoko Ono, John Lennon, Salvador Dali.
Algimantas Puipa (1951), regizor renumit, cu 19 filme în filmografia sa. A transpus pe ecran opere din literatura lituaniană şi a obţinut premii la festivaluri internaţionale de film.

 

''Young Pages'' Magazine - Partener Countries

1 3 0 2

***

Return to ''Young Pages'' Magazine - Romania

***

Comenius România (website) - // - Comenius Europe (website)

 

Prima pagină | Ad Astra | Monografie | Contact | ©2008-2018 LPS Piatra Neamţ | ® Ave Design - Prof. Ana Vîrlan .... *13.01.2008