LICEUL CU PROGRAM SPORTIV - Piatra Neamţ

PPN | ISJ | MEN
subglobal1 link | subglobal1 link | subglobal1 link | subglobal1 link | subglobal1 link | subglobal1 link | subglobal1 link
subglobal2 link | subglobal2 link | subglobal2 link | subglobal2 link | subglobal2 link | subglobal2 link | subglobal2 link
subglobal3 link | subglobal3 link | subglobal3 link | subglobal3 link | subglobal3 link | subglobal3 link | subglobal3 link
subglobal4 link | subglobal4 link | subglobal4 link | subglobal4 link | subglobal4 link | subglobal4 link | subglobal4 link
subglobal5 link | subglobal5 link | subglobal5 link | subglobal5 link | subglobal5 link | subglobal5 link | subglobal5 link
subglobal6 link | subglobal6 link | subglobal6 link | subglobal6 link | subglobal6 link | subglobal6 link | subglobal6 link
subglobal7 link | subglobal7 link | subglobal7 link | subglobal7 link | subglobal7 link | subglobal7 link | subglobal7 link
subglobal8 link | subglobal8 link | subglobal8 link | subglobal8 link | subglobal8 link | subglobal8 link | subglobal8 link

Istoric

small logo

Şcoala Sportivă de Elevi - Clubul Sportiv Şcolar-
Liceul cu Program Sportiv -
temelie a sportului şcolar  pietrean

Sportul şcolar are pe aceste meleaguri o istorie veche, legată de viaţa şi activitatea multor oameni, de copilăria şi tinereţea  a numeroase generaţii de elevi care, organizaţi sau nu, zburdau pe terenurile, pantele, pârtiile şi prin parcurile din îmbietoarele împrejurimi ale oraşului Piatra Neamţ.
Şcoala Sportivă de Elevi nu a apărut întâmplător. Temelia acestei unităţi a fost pusă cu mulţi ani înaintea apariţiei actului de naştere din 12 noiembrie 1957. Avântul sportului şcolar din Piatra Neamţ se datorează muncii entuziaste a numeroşi profesori, animatori, susţinători şi oameni de sport ca Ioana şi Vasile Lupan, Ştefan Iacoboaie, Constantin Grădinescu, Alexandrina Dandescu, Victor Puşcariu, Petronius Hălăucescu, Petre Covrig, av. Constantin Grigoriu, av. I.Mâţă, dr. Costache Andone, ing. Marcel Weiss, care s-au implicat cu pasiune în organizarea şi desfăşurarea unei bogate activităţi sportive.
Trebuie remarcată contribuția de început a celor trei directori care s-au succedat la conducerea şcolii secundare gimnaziale şi apoi a Liceului „Petru Rareş”: Calistrat Hogaş, Ion Negre şi Mihai Stamatin. Ei au fost denumiți „ziditori ai liceului” dar, alături de inimosul profesor de arme şi gimnastică C.D. Gheorghiu, pot fi considerați părinți spirituali ai educației fizice şi sportului şcolar organizat şi îndrumat la Piatra Neamț.
Momentul principal, cât şi scenariul plămădirii viitoarei Şcoli Sportive corespunde cu reîntoarcerea prof. Vladimir Laşcu la Liceul  „Petru Rareş”, la catedra de educaţie fizică unde, pe lângă eforturile de a realiza o  bază sportivă, echipe reprezentative, mijloace materiale adecvate, se va ocupa de crearea  unui mediu sportiv  deosebit şi chiar de formarea unor viitoare generaţii de profesori de educaţie fizică şi sport.
Prin contribuţia sa, pivotul principal al activităţii sportive din oraşul nostru rămâne ŞCOALA. Odată cu reforma învăţământului, educaţia fizică devine disciplină de sine stătătoare. În presa vremii, în ziarele locale şi centrale, găsim articole şi consemnări elogioase la adresa sportivilor oraşului, participanţi în confruntările şi competiţiile locale şi naţionale. Nume ca Maria Călugăriţa Savinescu, Veronica Coca Zamă, Nelu Zamă, Constantin Savinescu, Petru Curelaru, se afirmă la volei, schi, atletism, gimnastică, handbal şi fotbal. Aceşti elevi sportivi, antrenaţi de „Profesorul” vor pune bazele primei generaţii de performanţă la Piatra Neamţ. După absolvirea Institutului, ca profesori, aceştia vor face paşi foarte importanţi în afirmarea sportului şcolar pietrean.
Un moment de referință îl reprezintă prima ediție a Campionatelor Naționale şcolare organizate în 1950, eveniment la care participă şi sportivi din Piatra Neamț. Rezultatele bune au fost evidențiate în ziarul „Sportul popular” din 9 mai 1950.
Şcoala Sportivă a pornit anevoios, cu doar două grupe de volei (una de fete şi alta de băieţi), conduse de tânăra absolventă Maria Călugăriţa Săvinescu, care a fost şi prima directoare. Mai apoi, Constantin Săvinescu a condus şcoala timp de 34 de ani, până în anul 1992, înregistrând un record absolut în ţară. Al treilea director, prof. Corneliu Popa, a fost şi el elev al SSE.
În anii 1958, 1959  s-au adăugat alte grupe de volei îndrumate de Veronica Coca Zamă şi Nicolae Teodorescu, secţia de schi şi baschet, conduse de Constantin Săvinescu iar, prin venirea profesorilor Curelaru Petru şi Cricopol Chiril, se vor înfiinţa în anii 1962 şi 1963 secţiile de handbal fete şi băieţi.
Ei au fost primii, îndrumaţi şi încurajaţi de regretatul profesor emerit Vladimir Laşcu. În această perioadă, echipele Şcolii Sportive încep să aspire către locuri fruntaşe din Campionatele Naţionale Şcolare de juniori sau ale Şcolilor Sportive. Trebuie remarcată prezenţa în aceste grupe sportive a viitorilor componenţi ai echipelor de volei şi handbal. Elevi fiind, la liceele „Petru Rareş” sau „Calistrat Hogaş”, Georgeta Donici, Ilie Popescu, Ovidiu Ţoc, Gheorghe Olteanu, Florin Dudici, Corneliu Popa, Petru Brânzei, Dumitru Terbescu, Gheorghe Laşcu, Dorina Mihalache-Ţoc, Elena Drob-Ciocârlan, Viorel Roşioru †, Ioan Crăciun †, Luiza Zaharia-Muraru, Teodor Ciocârlan, Maria Rusu-Ionici, au  început să scrie şi scriu încă, prin eforturile şi sacrificiile lor, paginile cele mai frumoase ale sportului nemţean.inceputuri0004

Primele generaţii de sportivi, viitoare generaţii de profesori

Această predare de ştafetă va continua, devenind un exemplu şi pentru generaţiile care au urmat. Alături de cea de-a doua generaţie, ambiţioasă ca dorinţă de afirmare, exemplu de dăruire şi de pasiune, face deja primii paşi generaţia nouă de colegi tineri: Stelian Bursuc, Constantin Rusu, Carmen Asmarandei, Răzvan şi Adriana Caba, Loredana Bulache, Ovidiu Ţoc Jr., Andrei Nica...
Revenind la perioada începutului, voi cita din ziarul „Ceahlăul”  nr. din 11 ian. 1969, articolul „Febra aspiraţiei spre consacrare”: „Aspiraţiile din an în an mai îndrăzneţe pe care şi le propune Şcoala Sportivă-Piatra Neamţ, au depăşit de mult faza entuziasmului propagandistic pentru sportul de performanţă, trecând în zona fecundă a împlinirilor.Totul părea poate un miraj în 1957 când, sub conducerea prof. Maria Săvinescu, două grupe de începători puneau bazele a ceea ce ne-am învăţat azi să apreciem ca unitate şcolară independentă. Cei 60 de elevi de atunci nu bănuiau că sunt martorii actului de naştere a unei instituţii devenite cu timpul prestigioasă în viaţa sportivă şcolară din ţara noastră.”
Trebuie să ne mândrim că, printre cei 60 de elevi din oraş, iubitori şi pasionaţi de sport, eram şi noi, profesorii actuali ai acestei unităţi, devenite în timp Clubul Sportiv Şcolar şi, din 1995, Liceul cu Program Sportiv.
În 1969, la doar 12 ani de existenţă, iată care era structura şcolii: 9 secţii cu 20 de grupe (8 avansaţi şi 12 începători), 9 cadre didactice-  Constantin şi Maria Săvinescu, Nicolae Teodorescu, Chiril Cricopol, Dumitru Terbescu, Georgeta Donici, Ovidiu Ţoc, Florin Dudici, Gheorghe Laşcu - toţi animaţi de o pasiune „constantă şi exigentă” aşa cum subliniază reporterul care încheia afirmând: ”Febra aspiraţiei spre consacrare îşi are imboldurile ei cel  mai adesea nebuloase şi a şti să le acorzi credit constituie, fără îndoială, o artă.”
În perioada 1957-1968,  Şcoala Sportivă a funcţionat ca „secţie” pe lângă Liceul „Petru Rareş”. De la data de 1 sept. 1968, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de instrucţiunile Ministerului Învăţământului privind grupele şi numărul de elevi şcolarizaţi, Şcoala Sportivă se constituie ca unitate independentă. În septembrie 1969, s-a aprobat şi înfiinţarea secţiilor de gimnastică şi caiac-canoe.
Referindu-ne la perioada de existenţă ca secţie a Liceului „Petru Rareş”, nu putem uita o ultimă „sărbătoare comună” desfăşurată în sălile liceului în luna noiembrie 1969: centenarul liceului şi semicentenarul miscării sportive din municipiul nostru. Şcoala Sportivă a fost prezentă prin sesiune de comunicări, expoziţie de fotografii, trofee, diplome şi medalii obţinute de sportivii săi dar şi prin organizarea unor competiţii tradiţionale cu implicaţii la nivel naţional, la toate ramurile de sport. Un domeniu care trebuie subliniat în mod deosebit se referă la contribuţia Şcolii Sportive la înviorarea activităţii metodice prin trecerea la o etapă „academică” privind activitatea de cercetare în domeniul educaţiei fizice şi sportului. Apar sesiuni de comunicări, simpozioane naţionale în domeniul sportiv, eforturile colectivului didactic fiind îndreptate permanent spre conducerea ştiinţifică pe baza unor criterii obiective a procesului de instruire sportivă, spre planificarea performanţei sportive la elevi de la o vârstă fragedă  şi  spre realizarea unei gândiri metodice unitare în activitatea cu copiii şi juniorii.
Acest mod de lucru organizat ştiinţific, academic chiar, corelat cu pasiunea cadrelor didactice, a făcut ca de la unitatea noastră să plece spre loturile naţionale ale României sportivi de valoare internaţională  care au purtat oraşul Piatra Neamţ către elita performanţei sportive naţionale la seniori şi senioare.
Echipa de volei feminin „Ţesătura” (devenită mai apoi „Ceahlăul”, „Petrodava” şi „Unic”) s-a înfiinţat la Fabrica „8 Martie”, la iniţiativa prof. Maria Săvinescu. În anul 1965, această echipă a fost promovată în divizia B apoi, în 1967, in divizia A. Acum participă în Cupa Europei, cu rezultate foarte bune. La volei masculin, la iniţiativa prof. Nicolae Teodorescu ia fiinţă echipa „Viitorul” Săvineşti devenită apoi „Relonul” şi actualmente „Volei Club Municipal”, promovată în divizia B în 1969 si, mai târziu, în divizia A. Din iniţiativa prof. Chiril Cricopol ia fiinţă echipa „Relonul Săvineşti”  care promovează în divizia B în anul 1970 şi în divizia A, sub conducerea prof. Ovidiu Ţoc, în 1976. Echipa de handbal feminin, formată integral pe scheletul şi cu sprijinul echipelor de junioare ale Şcolii Sportive, a promovat în divizia B în anul 1976 şi în divizia A în anul 1985.Toate aceste echipe au avut ca punct de plecare acea perioadă şi implicarea acelor oameni deosebiţi.
După cum se va vedea şi în următoarele etape, implicarea profesorilor de la unitatea noastră cât şi a elevilor sportivi sau absolvenţilor va fi hotărâtoare în susţinerea sportului local la seniori şi senioare.
În ziarul „Sportul” , nr. 1053/15 oct. 1970, în articolul „Pepiniera de campioni”, se consemnează: ”Cu peste un deceniu în urmă, lumea  stadioanelor noastre marca, oarecum surprinsă, timidă dar şi promiţătoare apariţia primelor unităţi de învăţământ cu profil sportiv. Menirea lor principală era şi este de a asigura pregătirea specializată şi perfecţionată a elevilor cu înclinaţii şi însuşiri deosebite pentru o ramură sportivă sau alta”.
În acest sens, în articolul „Şcoala Sportivă de elevi- unitate de îmbinare a sportului cu învăţătura” din ziarul Ceahlaul nr. 817/ 9 oct. 1970, se arată că, dintre absolvenţii S.S.E.- Piatra Neamţ, un număr de 33 sportivi şi sportive activează în divizia A şi B şi un număr de 93 de absolvenţi frecventează cursurile învăţământului superior universitar. Din cei 15 profesori de educaţie fizică cu studii terminate, 9 s-au întors la Piatra iar 6 funcţionează chiar în cadrul Şcolii Sportive. Timpul merge înainte şi lucrurile se mişcă, sperăm în bine- susţine reporterul, nimeni altul decât fostul elev al Liceului „Petru Rareş”, Cristian Livescu.
Din ziarul Ceahlăul nr. 2103/ 15 oct. 1977, articolul „Inaugurarea noului complex al Clubului Sportiv Şcolar” aflăm: ”cei peste 550 de elevi  ai clubului, împreună cu cele 12 cadre didactice care activează aici, au acum la dispoziţie o spaţioasă sală de jocuri sportive pentru competiţiile oficiale de volei, baschet şi gimnastică, o sală de pregătire a grupelor de copii şi o sală de pregătire fizica multilaterală...”. Inaugurarea acestui complex a prilejuit un frumos bilanţ al activităţii clubului care, în cei 20 de ani de la constituire,  şi-a materializat succesele în numeroase trofee, diplome, medalii în toate eşaloanele performanţei sportive româneşti.
Nu voi puncta în acest material rezultatele deosebite la toate ramurile de sport obţinute de sportivii noştri, deoarece ele vor fi amplu prezentate în caseta fiecărei secţii şi ramuri de sport” cu fotografii, clasamente, numele tuturor sportivilor , rezultate, medalii, promovări la loturi sau în echipele divizionare, toate datele reprezentând de fapt o mică istorie a sportului în şcoala noastră.
Întenţia mea este să parcurg firul evenimentelor mai importante care au marcat evoluţia unităţii noastre din punct de vedere organizatoric şi, punctarea unor momente de răscruce în perioada 1957-2005, la care am fost martor nemijlocit.
Perioada care urmează înscrie Clubul Sportiv Şcolar prin rezultatele obţinute în Campionatele Naţionale, prin sportivii promovaţi la loturile naţionale, prin participarea la susţinerea sportului local, pe unul dintre locurile fruntaşe în România.
sporturiIată ce se subliniază în cotidianul „Sportul” nr. 10767/ 27 iulie 1984 în articolul „Performanţa creşte din vigoarea tinereţii”: ”Vârsta de realizare a performanţei a fost sensibil coborâtă; astfel că, în momentul de faţă, judeţul Neamţ a pătruns în aria naţională în special cu talente tinere dar capabile să obţină rezultate înalte”. 
Anul 1990 aduce schimbări majore în sportul românesc, perspectiva economiei de piaţă purtând nori negri deasupra sportului şcolar. După o vacanţă care nu a fost vacanţă ci un lung prilej de meditaţie în faţa jertfei tinerilor din România, inspectorul Constantin Ţapu vede în perspectivă şi propune colectivului nostru o schimbare, o „transformare” a unităţii în liceu de specialitate. Poate acum, după mulţi ani, cei care s-au împotrivit o vor recunoaşte, însă lucrurile şi-au urmat mersul normal şi, din toamna anului 1990, se înfiinţează prima clasă cu profil sportiv în cadrul Liceului de Chimie- clasa a IX-a K, diriginte prof. Ţoc Ovidiu.
Ce a însemnat acest pas? Aducerea celor mai valoroase elemente sportive din oraş, de la toate ramurile de sport, în această clasă.
Cum am fost primiţi? Îmi vine greu acum să recunosc că am vrut să renunţ, deoarece totul a fost împotriva noastră. Am funcţionat într-un hol al unui internat, eram priviţi ca oameni-problemă, nu existau facilităţi în procesul instructiv-educativ, iar exigenţa la notarea elevilor era exagerată. Adoptând poziţia „supusului” , am funcţionat într-o relativă linişte până în anul absolvirii, 1994.
Ce am reuşit  pe plan sportiv pentru Liceul de Chimie? Titlul de campioni naţionali la volei băieţi (prof. Viorel Roşioru), titlul de campion naţional la atletism (săritura în lungime)- Bogdan Ţăruş (prof. Cornelui Popa) şi titlul de campioană naţională  şcolară la handbal-fete,   prin echipa pregǎtitǎ de prof. Ovidiu Ţoc.
În perioada 1990-1994 au funcţionat 4 clase de liceu, iar din toamna anului 1995, clasele se „mută” la Liceul de Informatică. Prin adresa 4171/ 14.06. 1995, se comunică Inspectoratului Şcolar Judeţean că se aprobă înfiinţarea Liceului cu Program Sportiv în Piatra Neamţ, având ca ramuri de sport handbalul, voleiul şi atletismul. Se aduce la cunoştinţa C.S.S. prin adresa I.S.J. nr. 3727 din 3.07.1995 hotărârea M.E.I. Ziua de 29.09.1995 poate fi considerată istorică deoarece, în şedinţa la care participa şi inspectorul şcolar general prof. Vasile Pruteanu se afirma:” astăzi se pun bazele concrete ale L.P.S. Piatra Neamţ....să facem din acest moment unul de referinţă, de amintire şi fixare a unei borne, de plecare într-o nouă etapă a sportului şcolar.”
Ar fi simplu să trecem peste aceste momente numai amintindu-le; însă nu trebuie uitate angajamentele celor responsabili, promisiunile privind acordarea sediului liceului, privind îmbunătăţirea bazei materiale, a spaţiului de lucru, a stabilităţii personalului didactic.
corp did

Colectivul de cadre didactice al LPS (1997)

 În „Ceahlăul” nr. 2143/29 dec 1997, în interviul acordat de directorul liceului, prof. Corneliu Popa, la întrebarea „Ce perspective întrevedeţi?” răspunsul a fost:” În primăvară vom începe lucrările la noul sediu al liceului, în continuarea actualei clădiri. Acest spaţiu va cuprinde un număr de zece săli de clasă, minicantină, miniinternat, un amfiteatru şi numeroase alte dotări.”
Cu ocazia sărbătoririi a 40 de ani de la înfiinţarea C.S.S., în 1997 (foto), au participat persoane importante ale momentului, au făcut promisiuni, au plecat dar L.P.S. a rămas tot în micul sediu dobândit în anul 1977. Anul 2002 a adus cu el reînfiinţarea secţiei de baschet (desfiinţată în 1980) iar în 2003 s-a înfiinţat secţia de canotaj şi s-a produs  fuziunea cu C.S.S.- „Olimpia”.
Vin şi pleacă profesori în fiecare an, se titularizează „la greu” eşaloane de absolvenţi. Toţi ne privesc cu încredere, iar noi rămânem cu speranţa.
Într-un cadru extrem de oficial, ni s-a promis la începutul anului şcolar 2002-2003 că vom avea „SEDIUL NOSTRU” însă, „povestea incertitudinii” s-a repetat. Rezultatele bune şi foarte bune existau, sportul local profita din plin de munca noastră, sportivi, antrenori, săli, anexe fiind puse la dispoziţie, fără comentarii.
În anul 2005, la cei 48 de ani de funcţionare a unităţii, exista speranţa dar şi o dorinţă nestăvilită de a forţa această stare de automulţumire şi incertitudine. Existau...variante. S-au încercat manevre de lămurire, schimbare sau chiar desfiinţare, însă colectivul a ştiut ce înseamnă...”echipa”, luptând în continuare. Era nevoie de iniţiativă şi îndrăzneală. Din umbră a apărut persoana potrivită la locul şi timpul potrivit, persoană care a acţionat. Curios, acel om nu este profesor de sport ci profesor de filosofie...
Vasile Filimon, directorul liceului, împreună cu „echipa” a realizat ceea ce este astăzi. Iată ce scria ziarul „Ceahlăul” din 12 noiembrie 2006: „În cel de-al XI-lea an de existenţă, Liceul cu Program Sportiv a ocupat locul al III-lea în topul naţional al unităţilor de profil... Ierarhia a fost realizată de MEN pe baza rezultatelor sportive obţinute... Aniversările din 2006 sunt deosebite şi prin faptul că elevii şi profesorii Liceului cu Program Sportiv au o şcoală a lor pe care au primit-o în această vară...”
Da. La 50 de ani de existenţă, sportul şcolar de performanţă pietrean are casa lui. Şi credem că vom continua lupta. Performanţe sunt, mai trebuie însă şi... condiţii.

             Prof. Ovidiu ŢOC

Prima pagină | Ad Astra | Monografie | Contact | ©2008-2018 LPS Piatra Neamţ | ® Ave Design - Prof. Ana Vîrlan .... *13.01.2008